marți, 29 decembrie 2009

Mi-e dor


Mi-e dor.. te-astept;

Trenuri pleaca .. insa eu raman,

Lumea trece ... lumea vine,

Dar tu n-apari.

Mi-e dor .. te-astept;


Dorinte merg pe tavan...in cer,

Ma uit la ele si-ncep sa plang,

Cu iluzii, cu dor, cu foc,

Peste a ta poza ce nu-nceteaza sa-mi zambeasca.

Dorinte merg pe tavan... in cer;


Vino... sa vezi ce-a mai ramas din mine

Stau pe-o banca ... pe peron

Deasupra sinelor de gheata

Gara-i goala ... tu nu esti

Vino... sa vezi ce-a mai ramas din mine


Te vad ... te aud

Glasul tau astupa glasul ratiunii

Ma simt pierdut in infinitul fractiunii ... de secunda

Ce ne separa in prizonierul timp

Te vad... te aud


Te vad... te aud

Vino... sa vezi ce-a mai ramas din mine

Dorinte merg pe tavan ... in cer

Mi-e dor ... te-astept


Poezie pentru Alecs

marți, 3 noiembrie 2009

Al tãu zâmbet trist

Stau într-un colt, pe-o coajã de arţar,

Respir greu, m-ãnfioara al tãu zâmbet,

Zidind regrete pe al simţului etern hotar.

în a demnitaţii amintire arunc o lacrimã,

Ca o piatrã funerarã ... drept în iad

Cãtre tine si-al tau zâmbet îndoliat

Şi mã rog, şi-ascult, şi-aştept, neincetat

în mormântul negru si adânc ,

Mi-e frig iar tu n-apari în umbra crucii mele.

luni, 7 septembrie 2009

Frunze de Toamna


Timpul s-a terminat,
Frunze de toamna cad
Si plang si strigi si ard,
Se desprind si fugi si mor.

Bate vant de nostalgie,
In orasul viselor desarte,
Depresia aduce in amintire
Frunze moarte si uscate.

Miroase a inimi frante,
Pe trotuar intinse si uscate,
Si a vise si a dor,
A dorinta si a lacrimi
Pe obrazul naturii indurerate

sâmbătă, 15 august 2009

Al 8-lea Cer (...)


Soarele a rasarit iar tu nu esti, nu ai vrut;
M-ai lasat singur, sa adorm in roua diminetii,
M-ai privit in ochi si nu ai vrut, chip de lut...
Chip de piatra, chip de lut... chip de foc.

Declaratii in zori, pe-o plaja goala,
Singure, trec peste mare si se pierd...
Se pierd in valuri de iubire, moarte,
Se pierd si nu se mai intorc...

Astept ecoul inimii tale ca un vid,
Degeaba, nu vreau sa te vad venind,
Spunandu-mi ca nu crezi in empatie
Pentru ca asta te face din ce in ce mai putin vie.





joi, 2 iulie 2009

Al 7-lea Cer

Am pierdut o petala cruda
Asteptand ivirea zorilor, luminate
Atinse de pielea ta alba, orbiotoare,
Colorate blond si verde umezit

în aer subtil se strecoara
O adiere calda, dulce, a buzelor tale
Mute-acum, pentru ca nu mai esti .
Mi-e frig in lumea care ma-nconjoara.
marți, 23 iunie 2009

Al 6-lea Cer (Luna)


Umbra moale a pamantului ascunde o luna pustie,
Palida, singura printre luciri efemere,
Seaca, pe la colturile negre, miscatoare,
O lacrima incearca sa uite de partea intunecata.
Lacrima din cer ajunge pe pamant, usor...
O prind in mana, ma gadila in palma amar,
O tin strans pentru ca nu vreau sa mor
Fara ca tu sa o vezi ca eu sa dispar.

luni, 25 mai 2009

Al 5-lea cer


Am sarutat o parte de nor ,
Coloratã , atinsã de-un purumbel
Cu aripi si cu pene de amor,
Dulce sarut fluid, rebel;
Dulce nor sihastru ...

Te vad si parca... nu esti
Si parcã plângi si parcã strigi,
Felii din viata ,de aer, de nori
In zadar asterni ploaie peste stânci,
Netede, perfecte...

Lacrimile tale îmi picura în suflet
Si mã fac sã mã simt gol, rãnit
Mã doare fiecare sunet, fiecare plânset
Fiecare semn ,fiecare rãsãrit,
Fiecare tunet moale, fiecare fulger rotit;
duminică, 10 mai 2009

Al 4-lea cer


Aer luat de-o parte si împins
Apare rar, usor ca o furtunã,
Te aduce si mã-ndeparteazã dinadins,
Apari rar, usor ca o furtunã;

Dulce si amar delir dispari !
Te duce in alte ceruri mai calde,
Luminate fara ca tu s-apari
Iar eu sa nu stiu niciodata;




marți, 5 mai 2009

Al 3-lea cer


Pe-o petala de colb purtat de vant
Ajung, mai intreg, mai ranit,
Incrustat, cicatrizat, rotit
Intr-un vartej de frunze sangerand

Cu-o mânã incerc sa-mi ating parul,
Cu cealalta ce mi-a mai ramas din chip;
Ochiu-mi era deplasat,pe-o parte
Iar gura-mi vorbea de la spate;

Picioru-mi aruncat deoparte
Insista sa culeaga spini dintr-o inima,
Si sa mii aduca lacrimand
Soptindu-mi grabit
Ca sunt o molie fumegand


miercuri, 29 aprilie 2009

Al 2-lea cer [ din seria "Pânã în al 9-lea cer"]


La rascruce de drumuri stau, proptit
Sub cercul deschis de stele, uimit,
Constat ca toate n- au loc, stãruitoare
Pe-un singur cer cãzãtoare;

Silabe de sunet cald , imbietor
Târându-se ritmic , tremurator
Trãdând voit palacerea, mirosul
Urmelor tale din al 2-lea cer minuscul;


luni, 6 aprilie 2009

Soare Bland


Soare bland, nu mai lumina ,
Peste noi, stand statui,
Peste voi cei de-ai oricui;
Frumisetea-ti calda nu o mai arata;

Nu vreau sa ma mai privesc ,
Spre zarea luminatã in culori orbitoare;
Ci spre adancul pamantului, maro,
Strabatandu-ma o putere trecatoare;

Tu, n-ai decat sa te lasi acoperit,
De umbre negre, moi,
si sa nu-ti pese ca noi,
nu iti mai simtim mangaierea fina;

Hipnotizati de profunzimea pamantului
si de racoarea adancurilor patrunzatoare
incapabili sa cunoastem centrul universului
Ne intrebam,ce-ar fi lumea fara o raza de soare


"Soare bland, nu mai lumina"

duminică, 29 martie 2009

Dulce Autodistrugere

Anotimpurile se desfigureaza ca-ntr-o batjocura
Asistam la descompunerea lesurilor de gheata
Care inunda campuri lugubre si pline de ura
in zare o creatura zburatoare arunca venin,
venin negru

Si treci la somnul etern, fara sa mai vrei
Sa mai revezi nici macar o parte din cele traite
Printre oameni de piatra si fiare arse, inegrite
imputite
Adulmecand mirosul pana in adancul propriei constiinte

In stanga este mana rece, a celui mai bun prieten
In dreapta Vorbe goale, iesite din gatul unui sarpe
care se incolaceste injurul meu, si ma sugruma,printr-o umbra
Printr-o sfoara inecata in cuie trecand peste propriu-mi cadavru


duminică, 25 ianuarie 2009

First time...


Intotdeauna iti revine
In amintire, prima oara,
Primul moment de odinioara,
in care ai fost fericit
Si regreti ca nu mai poti fi;

Regretul adanc al disperari.
Crezi ca tie nu ti se intampla,
Nimic bun in afara de suferinta
Inghesuita intr-un suflet mult prea slab
in care sentimentele nu pot zace
Singuratice si lugubre,
întelese doar de cei care traiesc printre umbre.

It ramane doar sa plangi
Si sa speri, ca odata
Sa mai retriesti ca "prima data",
Insa tu esti singur... si nu ma auzi nimic din ceea ce te inconjoara

Tuturor ni se intampla sa ne aducem aminte de "prima oara" cand ni s-a intamplat ceva bun , care am radiat de fericire, in care toate simturile erau anesteziate de un singur lucru , simplu si mult prea neimportant pentru altii, iti spuneai ca in viata trebuie sa ai atatea momente fericite incat sufletul sa iti fie plin de o lacrimã curatã. Care sa cada peste lume si sa o schimbe. Iti aduci aminte? Prima data cand ai zambit, prima oara cand ai plans pentru ca ceva nu ti s-a parut drept si tot atunci prima oara cand ai aflat ca este in zadar sa suferi?. Da, zambeste , viata este mult prea scurta cand esti trist, si aduti aminte de tot ce ti s-a intamplat, sunt doar o parte din ceea ce a fost, o parte din tine , fara ele nu ai fi lafel.....
miercuri, 21 ianuarie 2009

Tell Me....

Mã trezesc, urmele unor paşi
Care umblã prin noapte, cãutând ce ?
O micã parte din ceea ce a fost,
Si nu o sã mai fie vreodatã

De ce sã cauti dacã ştii cã nu vei gãsii?
Decât o umbrã prin frunzele strãvezii
De ce sã vrei dacã ştii cã nu vei opţine?
Doar sperante lipsite de raţiune;

Aruncate împrãştiat pe o alee
Terfelite de un suflet, fãrã încetare,
Pentru cã el fãrã urmã de idee, asupra
Simţurilor, cade într-o lacrimã care moare;

Acum cã te-am gãsit, spune-mi:
Unde priveşti mereu spre infinit?
Şi de ce mã pãrãseşti şoptit?
De ce mereu în ochii tãi îti vãd chipul înegrit?



marți, 20 ianuarie 2009

Reminds Me


S-au dus demult noptile in care
Un copil credea in tine
Iti spunea cuvinte calde si involuntare
Numai ca tu sa te simti mai bine

Era in stare de orice simtire,
Pentru ca el credea in a ta privire,
închisa intr-o raza de soare,
Prin care reusea sa vada a vietii culoare;

Care nu era deloc vie
Din contra, era cenusie,
Pentru ca n-ai incercat niciodata
Sa vezi viata in culori... niciodata;

Ar putea cineva sa iti spuna,
ca as vrea sa nu-mi mai apari in vise
Pentru ca iubirea mea este asemeni unor rani deschise,
Care sangereaza fara incetare.

Aminteste-mi sa nu-ti mai aud glasul,
Pantru ca de fiecare data imi ascunde orice simtire,
Am sa plec......... si tu n-ai sa ma opresti

duminică, 18 ianuarie 2009

Anything Hurts


De ce privesti totul intr-o maniera repulsiva,
înotand fara nici o sansa intr-o mare,
De durere, pe care noi o numim viata muritoare;
Scurta si imputita, inecata intr-o lacrima convulsiva?

Si duci o lupta, care iti macina simturile,
Una in care gandurile-ti sunt acoperite cu o patura translucida,
Ca nu cumva cineva sa vina si fara mila, sa le ucida,
Iar tu inabil si speriat stai si astepti ceea ce numesti nemurire;

Tot timpul ti-ai spus ca pentru tine nu conteaza ce simti,
si ai gresit, pentru ca tinand in tine,
sentimente involuntare si firesti,
Nu faci decat sa te adancesti in acel cosmar in care continui sa te minti.

vineri, 16 ianuarie 2009

Don't Cry


Te implor, nu mai plange
De aici de sus iti vad lacrimile de sange
Am sa ard remuscarea, am sa sterg acea impresie
Si nu am sa-ti prelungesc starea de depresie

Eu nu mai sunt, dar poate ca intr-una din zilele
In care tu o sa privesti in sus la stele
Si ai sa te indrepti cu gandul spre alte zari
Pe pamant o sa se astearna ceata divina

Amandoi printre norii care ne inconjoara
Ne dam seama ca ei sunt cei care ne separa
De regret, ignoranta si totodata
de sentimente care nu au nici o importanta

Prin aerul rarefiat zboara cuvinte
Mute si fara directie, in dimensiuni nu tocmai concrete
Imi pun intrebarea si ma gandesc, intr-o lume ca asta
Cum sa nu-ti omori ingerul

Fiecare semn al tau era un mesaj ascuns
Pe care nu-l pot descifra
Si ma trezesc speriat
Nici acum un stiu daca a fost un vis sau un cosmar de nepatruns

joi, 15 ianuarie 2009

Once Upon January


Stau si privesc in orizontul indepartat
Intr-o ceata care parca se stinge,
Si o picatura din sufletul meu se prelinge
încei, încet peun obraz fin si insetat

Vei ramane un etern geniu
Opera ta fiind steaua de pe cer
Pentru ca ne-ai lasat sa gandim etern
La romantismul tau enigmatic si ingenuu

Fiecare vis se implineste indata
Fiecare dorinta se inchide
Intr-un suflet care nu se poate deschide
Pentru ca te iubesc si tu n-ai stiut niciodata

Sunt doar franturi din ceea
Ce am fost odata
Si nimeni nu o sa poata niciodata
Sa umple golul lasat de tristetea aceea

în memoria Geniului Mihai Eminescu.....

luni, 12 ianuarie 2009

Miss You...


Mi-e dor de tine, si doare
Ca tu imi revi in amintire
Si nu vreau sa am astfel de traire
Coma prelungita, fara incetare

Erai tot ce am avut pe lume
Mai frumos decat Propria viziune,
idealista, apropape de perfectiune,
A ceea ce insemni, pentru un suflet fara nume;

Simt atingerea ta fina ,
Doar gandindu-ma si imaginandu-mi,
Ca tu o sa apari pe o petala de vant spunandu-mi,
soptit ca nu o sa-ti mai zaresc mersul de felina;

Stiu ca tu traiesti, doar pentru ca eu sa am la ce sa visez
si incep sa te pictez dansand
o muzica pe care buzele tale se opresc spunand
Ca nu le pasa, si eu incep sa valsez,

Pentru ca nici mie nu imi pasa , pe ce pamant o sa zbor
Cand o sa aflii ca, eu colind alte inimi
Saturat iluzoriul pe care tu il imprimi
Sentimentelor care se reprima, si eu am sa mor.
duminică, 11 ianuarie 2009

With Arms Wide Open

Fluturele, isi intinde aripile si dispare ingrozit
In tundra deasa unui suflet ratacit,
Umbla nauc, intr-un plan nemarginit,
Al propriului tau suflet secat de atata suferit;

Ma uit pe cer, o stea ma priveste
Ai zburat atat de sus? sau poate e o iluzie
Fantezii lichide te inconjoara ca intr-o poveste,
Plangi cu lacrimi care se preschimba in poezie

Te astept jos, cu bratele deschise
Coboara din cer iubita mea ,
Si arata-mi unde pot gasi, ce am trait in vise,
Acolo unde multe suflete ale celor din jur le am scrise,
Neagra disperare a celor care tin sentimente inchise
In propriul suflet prizoniere, ele nefiind permise;

Stau si te astept, iar tu ..... nu apari .... in zadar...

sâmbătă, 10 ianuarie 2009

If Will Be...


Cand o privire ma va strapunge , singuratica si lucubra ,
Nu-mi va veni sa cred cum sufletu-mi devine o umbra;
Un alt curcubeu imi lumineaza inima inecata in suferinta,
Cand imi aduc aminte in vis chipul tau Intr-o lumina trista,
Melancolica, in cer ma lasa sa privesc la sclipire absenta
A sufletului meu amagit, de o un cuvant care nu ezitata,
In a-mi demonstra ca este doar o liluzie care persita

O lacrima uita ce inseamna timpul, in ea oglindindu-se
Privirea ta de alta data, de un negru infinit,
Un abis in care totul pare a fi de neoprit,
Locul unde o speranta sihastra se pierde subit
In itele unei vieti mizere la care asist scarbit

Si ma indepartez incet, tu dormi linistita in patul singur
Dormi cu ochii larg deschisi, si eu in ei zaresc
Petalele unui trandafir spulberate de o adiere, in care nu gasesc
Motivul pentru care eu nu pot sa iti spun sincer: te iubesc,
Fara sa ma tem ca tu nu ma crezi in stare de un lucru firesc,
De asta, nu o sa aflii niciodata ca eu nu traiesc,
si am sa mor fara ca tu sa simti...


Si am sa imi iau durerea si am sa o alung in propriu-ti gand
Secat de vlaga, traire si sentiment la care tanjesc plangand
Imginundu-mi buzele-ti care ingana mut
Ca sunt incapabile sa ma urasca


Am Speranta ca nimeni o nu o saciteasca vreodata asta ...